Social news în .ro

Nu demult am început să descopăr site-urile de social news – agregatoare de conţinut a căror principală utilitate o găsesc în evidenţierea conţinutului pe care comunitatea de utilizatori îl consideră relevant.

Cele din .com au apărut de ani buni şi şi-au consolidat poziţiile de principale referrer-uri pentru site-urile de ştiri sau pentru blogurile cu conţinut relevant pentru internauţi. Datina spune că în general ideile se adaptează şi se implementează mai greu în .ro. În cazul site-urilor de social news e bine totuşi că se implementează, deoarece conţinutul publicat în română se pierde cu uşurinţă în vâltoarea unor agregatoare precum Reddit sau Digg.

Cam asta face Fain – cerne conţinutul prin sita utilizatorilor. Încercând să-l descopăr, deocamdată sunt în stadiul de utilizator pasiv care se tratează. Folosesc Fain pentru a vedea ce mai scrie lumea, dar îmi folosesc şi buletinul de utilizator pentru a vota articolele pe care le consider interesante.

Aici aş avea o idee de îmbunătăţire a interacţiunii cu utilizatorii: un widget care poate fi introdus într-un social sharing toolbar ar fi de folos pentru ca articolele citite să poată fi votate şi de pe site-ul sursă. Am observat că cică şi meritacitit.ro au aşa ceva, sunt curios dacă există vreun argument contra.

Nefiind încă un utilizator foarte activ nu am avut ocazia şi mai ales dreptul de a adăuga vreun articol care să fie în cele din urmă publicat. Regula utilizării Fain este simplă şi are la bază cuantificarea activităţii mele ca utilizator în moneda virtuală karma pe care o pot mai apoi folosi pentru a adăuga sau a vota articole.

Nu îmi este încă clar dacă existenţa karmei pe de-o parte şi imposibilitatea de a depuncta cu un vot un articol (precum în cazul Reddit sau a autohtonului Şmen) pe de altă parte sunt legate în vreun fel. Să fi fost omisă această funcţionalitate din dorinţa de a încuraja utilizatorii mai cu seamă la acţiuni pozitive? :)

Concluzia mea personală e că Fain este o unealtă utilă de promovare şi o sursă bună de conţinut structurat pe diverse domenii de interes. Mai mult, marele avantaj este comunitatea aflată în spatele său, o comunitate din care simt că încep să fac şi eu parte.

sursă foto

Băncile, muzicanţii şi creativii

În toamna lui 2009 Ogilvy&Mather România realiza o campanie de promovare a creditului ipotecar oferit de nou-semnatul client Millennium Bank, încercând o abordare în ton cu “un comportament social real din zilele noastre”, conform Aurei Sorescu, copywriter la Ogilvy.

Gusturile nu se discută, însă per total aş spune că “reclama cu mătuşa” sau “reclama cu ca-să” au reuşit să smulgă zâmbete. Şi asta în ciuda vocilor care nu au apreciat tentativa de satirizare a obiceiului mioritic de a “pupa mătuşa în fund” pentru avantaje materiale, respectiv imobiliare.

Cea de-a doua campanie, lansată la începutul lui martie 2010, pare a fi o altă mâncare de peşte. Protagoniştii reclamei sunt membrii trupei Holograf, aflată pare-se în concert acasă la unul dintre fericiţii beneficiari ai creditului ipotecar de la Millennium.

Decizia de a asocia acest tip de produse bancare cu o vedete din lumea muzicii nu este o premieră pentru firma mamă - Millennium bcp, aceasta aplicând “cu succes această strategie de comunicare în ţări precum Portugalia, Polonia şi Grecia”, conform comunicatului de presă care anunţă lansarea spotului TV.

“Cu mult mai mare succes” aş completa eu, dacă dau crezare sursei care estimează la 70.000-80.000 € producţia spotului filmat cu Saga Film şi la încă 50.000 € valoarea contractului de asociere al imaginii cu formaţia Holograf. Concluzia a venit după vizionarea clipului realizat de Millennium Bank Polonia ca implementare a strategiei de comunicare mai sus menţionate.

Comparativ, datorită interpretei Alkistis Proropsalti clipul Millennium Bank Grecia pare ceva mai aproape de prestaţia “bătrânească” a celor de la Holograf.

Totuşi, s-ar putea ca versiunea Millennium Bank Portugalia să fie mai aproape de publicul tânăr, aceasta fiind defapt originalul adaptat de greci.

Revenind la oile noastre, nu îmi este clar dacă Ogilvy a dorit să păstreze tema mătuşii şi să o adapteze la campania “Fericirea începe acasă”. Dacă asta ar fi ideea, trecând peste punerea în scenă a robo-dansului, mătuşa pare din alt film — şi asta nu în sensul bun al cuvântului.

Pe de-o parte, îmi este neclar dacă publicul din România şi Grecia este preponderent unul trecut de a doua tinereţe având în vedere alegerea vedetelor folosite pentru a promova produsele Millennium. Pe de cealaltă parte, atât în spotul polonez cât şi în cel românesc apar tineri care se bucură de beneficiile aduse de acest credit.

Ce au făcut acum Millennium şi Ogilvy a mai făcut în anii ’70 defuncta Crocker Bank şi  Hal Riney cu campania pentru care The Carpenters au scris piesa “We’ve only just begun“.

Chiar păstrând proporţiile şi luând în calcul că ideea nu este una originală, asocierea produsului Millennium cu Holograf pare destul de neinspirată. Cât despre rolul creativului în această ecuaţie — no comment.

Concluzia? Dacă Millennium Bank susţine că doreşte să se orienteze către calitate şi inovaţie, nu ar strica mai multă exigenţă în realizarea următoarele campanii.

O ultimă notă: la această oră reclama nu se mai difuzează.

uvLayer – raftul multimedia

Zilele trecute căutam ceva exemple de aplicaţii dezvoltate în Adobe Flex. Sunt genul de “chestii” la care mă aşteptam să arate bine şi să ştie să facă treburi faine, în ideea că oamenii care pun mâna şi le lucrează nu o fac din plictiseală şi mai sunt şi destul de migăloşi.

Ce face uvLayer? Caută prin YouTube şi Flickr (luate împreună sau separat) şi mă lasă să învârt pe dejte clipuri şi poze: să le apuc şi să le trag, să le ordonez, aranjez, să le public aşa ordonate sau grupate aiurea şi chiar să le împart cu tovarăşii de instant messenger (gtalk în cazul meu) sau de reţea socială – şi anume Facebook pentru moment, deşi nu folosesc, aşa că nu mă prea afectează :)

Azi am download-at şi am început să mă joc şi cu versiunea desktop a aplicaţiei, ce funcţionează datorită Adobe AIR.  Una peste alta, nu cred că o să mă plictisesc prea repede mai ales cum am început să sap pe YouTube în discografia lui nenea Dylan.