Maniere 2.0

Nu cred că mi s-a întâmplat numai mie să ofer locul unei femei în tramvai şi să primesc ca răspuns o privire nedumerită şi neîncrezătoare.

Oare mai publică vreo editură “Codul bunelor maniere”? Nu de alta, însă majoritatea lucrurilor se învaţă şi nu e absolut nici o ruşine în asta. Unele lucruri chiar nu ai de unde să le ştii. Unele situaţii vor rămâne doar cultură generală, cu altele însă e foarte posibil să te întâlneşti zi de zi.

Cu ceva vreme în urmă, cei care veneau “de la ţară la oraş” mai răsfoiau asemenea cărţi. Acum, toţi suntem “de la oraş”, iar asta înseamnă că nu mai e nevoie de o aşa adaptare la normele unei societăţi. Nu mai trebuie să câştigăm un loc în comunitate, pentru că oricum comunitate e un cuvânt ciudat pe care îl înţelegem însă nu ştim unde ar trebui să îl folosim. (Noroc cu industria Internetului, care l-a reinventat şi l-a adaptat.)

Revenind, să fie oare doamnele cărora le ofer locul în tramvai mamele domnişoarelor ce uită cum se folosesc vocalele în cuvinte? După vorbă, nu pot spune nici despre mine că oi fi şcolit la Viena, însă chiar şi birjarii de odinioară ar avea ceva de învăţat de la fetele trase în blug Prada şi “adidaşi” Nike.

Sunt convins că eu greşesc şi fiind aşa un lup moralist aştept cu nerăbdare apariţia unui ghid de conduită personală, îndreptar pentru nostalgici sau cum s-ar numi un astfel de “Cod al manierelor 2.0″. Pana atunci însă, o să încerc să stau în continuare liniştit când unii îşi dau coate la intrare în teatru ca la coadă la ulei raţionalizat, sau când se urcă peste tine în autobuz şi te înjură “că de ce cobori tu, mă, întâi! Nu vezi că eu sunt mai în vârstă?!”.

Sper să nu îmbătrânesc nesimţit şi trist. Maestre, ia zi una de jale!

4 thoughts on “Maniere 2.0

  1. Lexu, draga, ce naiv esti tu, crezand ca o adunare de reguli 2.0 o sa schimbe interactiunea din tranvai :) E la fel ca si mersul la biserica: cu smerenie pana vine vorba de sarmalele de acasa, sau de vestimentatia altei muieri de 120 de ani. Am avut o colega de clasa care citea printr-a 9-a “Codul bunelor maniere” si vorbea cu parintii ei cu “saru’mana”, dar care putea sa iti ia fata la coada fara nici o problema, sa asculte “muzica” la telefoanele mobile sau sa uite silabe din cand in cand….si avea si pantaloni pe fundul carora scria cu auriu “baby” :D

    Mi-ai adus aminte de singura faza comica din “Ghidul nesimtitului” (carte prostuta, citita in 3 ore jumate pe tren) : pe plaja era o familie si copii urlau ca vor la baie, iar mama i-a luat de manauta si i-a dus in apa. Intrebata ce e cu atitudinea asta, a raspuns ca nu putea sa-si lase copii sa urnieze pe plaja, ca nu e frumos ;) Mare diferenta dintre a stii ce e bine si corect social si a face ce e bine si corect social ;)

  2. Iertare, e posibil să nu îmi fi înţeles ironia. Nu sunt încă obişnuit să scriu ceea ce cred pe înţelesul altora, deci e posibil să fi fost fie prea subtil, fie să nu citeşti tu printre rânduri. Deşi asta e cam ciudat: să îţi cer ţie să citeşti cum vreau eu :)

    Sunt ferm convins că nici o carte, fie ea tipărită sau online, nu va schimba lumea. Nici nu aşteptam o aşa carte, dacă asta ai inţeles din post.

    E politicos să îţi răspund însă. Uneori chiar îmi doresc să nu se schimbe nimic. Cei mai mulţi merită societatea în care trăiesc, e o explicaţie destul de logică de vreme ce nici măcar nu se gândesc să schimbe ceva. Singura mea problemă este că am bucuria să fiu tovarăş de societate cu dumnealor. Mă tratez însă, şi le iau pe cele multe exact aşa cum sunt: o comedie de prost gust :)

  3. Mihi:
    “Well… se pare ca nici eu nu sunt inteleasa cum as vrea….initial am vrut sa fiu ironica… cu timpul, daca mai apuci sa povestim o sa iti dai seama de schimbariile de ton urmate de apelative gen “draga”, “iubire”, “scumpete”,”ma c****”, dupa caz si persoana ;) Iar continuarea era o mica colectie de situatii in care ne aflam “tovarasii de societate” pe care nu avem posibilitatea sa ni alegem ;) pentru ca despre aceste situatii credeam ca e blogul tau…

    nea vandorsky chiar a pus punctul pe I :) )

    From Maniere 2.0, 2008/12/25 at 8:37 PM”

    @Mihi: aş aprecia un limbaj “de larg consum” pe blogul ăsta. cat despre apelative, prefer comment-urile care spun ceva poveştilor pe bloguri.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>